De la fabrici şi uzine, la sărăcie şi ruine. Aşa pot fi descrişi ultimii 23 de ani din istoria judeţului Teleorman. Toţi coloşii economiei judeţene au fost închişi sau vânduţi pe preţuri de nimic, iar din industria de odinioară se mai ”înfruptă” doar hoţii de fier vechi.
Până în prima decadă a secolului 20, judeţul şi-a consolidat statutul de "grânar" al ţării. În perioada interbelică, Teleormanul a continuat să aibă cele mai mari producţii de cereale din ţară. Deja existente, centrele de extragere a uleiului, de prelucrare a laptelui, de prelucrare a lemnului şi de morărit s-au dezvoltat, în timp ce noi industrii au început să apară.
Cea mai mare înflorire a judeţului Teleorman a fost după cel de-al Doilea Război Mondial. În acea perioadă economia judeţului s-a dezvoltat mai ales după apariţia unor întreprinderi importante, precum: Combinatul Chimic de la Turnu Măgurele (1965), întreprinderi de aparate şi accesorii (1969), panouri electrice şi de comandă (1972), rulmenţi (1974) - la Alexandria; fabrici de material rulant (1973), fabrica de bere (1978) - la Roşiorii de Vede; fabrica de zahăr (1977) şi întreprinderea de ţevi (1978) - la Zimnicea; fabrica de echipament chimic (1978), şi fabrica de motoare electrice de la Turnu Măgurele.
Alexandria – multe fabrici au fost, puţini angajaţi au rămas
Alexandria a rămas încă cel mai important centru economic din judeţ. Deşi după Revoluţie majoritatea fabricilor au fost închise sau şi-au restrâns activitatea, încă se mai ”scot bani” de pe urma construcţiilor din perioada comunistă.
Cea mai notabilă pierdere s-a înregistrat odată cu privatizarea întreprinderii de rulmenţi. Dacă înainte de Revoluţie, un sfert din populaţia oraşului muncea în fabrica respectivă, acum aproximativ 1000 de persoane mai câştigă o pâine de pe urma japonezilor de la Koyo.
Alte fabrici vândute sau închise din municipiul Alexandria:
Întreprinderea de panouri şi tablouri electrice
Întreprinderea de utilaje pentru industria uşoară “Izlaz”
Întreprinderea de aparataje şi accesorii
Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate
Întreprinderea de industrializarea cărnii
Întreprinderea de industrializare a laptelui
Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase
Întreprinderea de cânepa
Roşiorii de Vede – un municipiu în care sărăcia s-a instalat confortabil
Municipiul Roşiorii de Vede era înainte de 1989 printre cele mai importante motoare economice al judeţului. Datorită faptului că municipiul este unul dintre cele mai importante 8 noduri feroviare ale ţării şi are, de asemenea, o aşezare strategică faţă de unele dintre cele mai importante oraşe precum Bucureşti, Craiova, Piteşti, regimul comunist a investit enorm în acea zonă.
Din păcate, din cauza faptului că toţi coloşii industriali (fabrica de bere, fabrica de tricotaje, uzina de vagoane, fabrica de ulei) s-au desfiinţat în ultimii ani sau funcţionează la capacitate nesemnificativă, mii de roşioreni au rămas fără un loc de muncă, iar astăzi, în Roşiori, sărăcia este la ea acasă.
Fabrici vândute sau închise din municipiul Roşiorii de Vede:
Întreprinderea mecanică de material rulant
Întreprinderea “Textila Teleorman”
Întreprinderea mecanică a agriculturii şi industriei alimentare
Întreprinderea viei şi vinului
Întreprinderea de ulei
Întreprinderea de bere
Întreprinderea de tricotaje
Turnu Măgurele – Dunărea şi Oltul nu i-au ajutat pe locuitori
Şi această zonă s-a bucurat de o atenţie deosebită din partea lui Nicolae Ceauşescu datorită faptului că municipiul Turnu Măgurele are deschidre la Dunăre şi la râul Olt. Cu toate acestea în prezent, nivelul de trai al locuitorilor este sub medie.
Fabrici vândute sau închise din municipiul Turnu Măgurele:
Combinatul de îngrăşăminte chimice
Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor
Mobila Turnu-Măgurele
Motoare electrice Electroturris
Textile Imperial
Videle – pământ bogat în petrol, sărăcie în buzunarele locuitorilor
Deşi distanţa faţă de municipiul Bucureşti este de 50 kilometri (pe calea ferată) şi tot 50 kilometri îl despart de municipiul Alexandria, acest oraş a rămas parcă împietrit în timp. Mare parte a locuitorilor lucrează în oraşe învecinate precum: Bucureşti sau Alexandria. Oraşul Videle este cunoscut ca unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din ţară, dar şi datorită ţiţeiului. Zona oraşului Videle este bogată în rezerve de ţiţei şi gaze naturale.
Alte fabrici mari închise sau vândute după 1989 din judeţul Teleorman:
Întreprinderea de panglici Zimnicea
Întreprinderea piscicolă Zimnicea
Întreprinderea pentru producerea şi valorificarea bumbacului – comuna Brânceni.
sursa: adevarul.ro, Claudiu Dumitrache, anul 2013
