Astazi, 23 februarie, Liviu Dragnea are un nou termen în dosarul "Referendumul fraudat". La precedentul termen, din 19 februarie, judecatorii au amanat cauza. Premierul Victor Ponta va fi citat ca martor în acest dosar, după ce instanţa supremă a admis cererea apărării lui Liviu Dragnea în acest sens. Decizia a fost luată după ce avocatul lui Liviu Dragnea, Marian Nazat, a cerut, pe 5 februarie, la instanţa supremă, audierea premierului Victor Ponta şi a 18 coordonatori judeţeni ai PSD care s-au ocupat de campania pentru referendumul din 2012 pentru demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu. Până la acest moment, instanţa nu a hotărât când îl va cita pe Victor Ponta.
In continuare va prezentam detalii din rechizitoriul intocmit de procurorul Lucian Papici referitor la desfasurarea referendumului in comuna Ciuperceni, satul Poiana.
2. SECŢIA DE VOTARE 142 COMUNA CIUPERCENI, SAT POIANA, JUDEŢUL TELEORMAN
1.) Biroul electoral al secţiei de votare susamintite a avut următoarea componenţă: înv. Vişan Marioara (preşedinte), Zamfir Marian-Marius, Culcea Victor, Marioara Adrian, Barbu Teodora-Ramona, Beznea Ion şi Stoicea Luminiţa-Elena (membrii).
2.) Din declaraţiile luate în calitate de martori persoanelor care figurează că
şi-au exprimat votul pe listele electorale ale acestui birou electoral al secţiei de votare rezultă că o mare parte a semnăturilor executate pe aceste liste au fost falsificate în sens material, după caz, alegătorii neprezentându-se la vot şi/sau nesolicitând şi neexercitându-şi votul prin folosirea urnei mobile. Semnăturile alegat a fi fost falsificate de către alegători au fost supuse unor constatări tehnico – ştiinţifice grafoscopice, având ca obiect stabilirea împrejurării dacă scriptorul semnăturilor respective este una şi aceeaşi persoană cu alegătorul în dreptul căruia figurează semnăturile.
În foarte multe cazuri, rapoartele de constatare tehnico – ştiinţifică executate de Institutul Naţional de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române au stabilit, în mod cert, caracterul fals al semnăturilor respective, iar în alte cazuri concluzia a fost că semnătura depusă la rubrica semnătura titularului de pe lista electorală se deosebeşte structural de semnăturile stabilite ale titularului, însă specialistul criminalist nu se poate pronunţa dacă semnătura a fost executată de o altă persoană.
În cazul acestui tip de incertitudine, avem în vedere explicaţia adiţională a specialistului criminalist, în sensul că, semnătura executată pe lista electorală se deosebeşte structural de semnăturile titularului, chiar dacă specialistul nu se poate pronunţa cu certitudine asupra caracterului fals al semnăturii. De obicei, astfel de situaţii sunt explicate de specialiştii criminalişti prin spaţiul deosebit de restrâns pe care l-au avut la dispoziţie scriptorii pe listele electorale, situaţie care impune uneori modificarea semnăturii, ori prin aceea că scrisul martorului avea o definiţie sau coeziune redusă.
Totuşi, diferenţierea structurală a semnăturii executate pe listele electorale faţă de probele prelevate de la martori (în situaţiile enunţate), coroborată cu declaraţia certă a martorului în sensul că semnătura de pe lista electorală nu a fost executată de acesta, conduc la concluzia falsificării semnăturii martorului pe lista electorală, existând clar o preponderenţă suficientă a materialului probatoriu în acuzare, de natură a înfrânge o eventuală prezumţie de nevinovăţie ce ar opera, în favoarea A.N., autor al semnăturii depuse pe lista electorală.
O altă categorie de falsuri ce a fost avută în vedere a fost cea a semnăturilor depuse pe listele electorale, despre care rudele apropiate ale titularilor declară cu certitudine, în calitate de martori, că titularii au fost plecaţi în străinătate (în special în Italia sau Spania), pentru perioade mai lungi de timp, la muncă, şi că nu au fost prezenţi în ţară la data de 29.07.2012. Având în vedere că aceste persoane s-au aflat în străinătate şi pe parcursul anchetei şi că domiciliul/reşedinţa ori locuinţa de fapt din străinătate ale acestora nu a fost cunoscută (pentru a fi citaţi în dosar ca martori), nu a fost posibilă prelevarea de la acestea de semnături ori alte scripte de comparaţie, care să facă posibile constatările tehnico – ştiinţifice criminalistice grafoscopice cu privire la semnăturile depuse pe listele electorale în dreptul numelor acestora. Dată fiind situaţia de fapt descrisă – absenţa din ţară a persoanelor în discuţie la data referendumului – coroborată cu declaraţiile concordante ale rudelor apropiate ale acestora, tragem şi în acest caz concluzia caracterului fals al semnăturilor din dreptul numelor acestor alegători.
Persoane din Ciuperceni (Teleorman) care au fost citate, constatându-se că sunt plecate din România:
1. STOCHIRLEA LENUȚA (CNP 2741110343245) - plecată în Spania, conform Procesului verbal de îndeplinire a procedurii de citare din data de 11.02.2013; cu toate acestea, figurează că a votat la Secția de votare nr. 142 – comuna Ciuperceni, jud. Teleorman, pe Lista electorală permanentă, la pagina 12, poziția 435;
2. SCURTU DIANA (CNP 2871109134179) - plecată în Franța, conform Procesului verbal de îndeplinire a procedurii de citare din data de 11.02.2013; cu toate acestea, figurează că a votat la Secția de votare nr. 142 – comuna Ciuperceni, jud. Teleorman, pe Lista electorală permanentă, la pagina 12, poziția 415;
3. CIOBANU ALIN FLORIN (CNP 1820823450045) - plecat în Spania, conform Procesului verbal de îndeplinire a procedurii de citare din data de 11.02.2013; cu toate acestea, figurează că a votat la Secția de votare nr. 142 – comuna Ciuperceni, jud. Teleorman, pe Lista electorală permanentă, la pagina 4, poziția 81;
4. GARVĂN CRISTIAN IONUȚ (CNP 1870121340019) – plecat în Spania, conform Procesului verbal de îndeplinire a procedurii de citare din data de 12.02.2013; cu toate acestea, figurează că a votat la Secția de votare nr. 142 – comuna Ciuperceni, jud. Teleorman, pe Lista electorală permanentă, la pagina 6, poziția 180;
5. JUGĂNARU GEORGETA (CNP 2751113341707) - plecată în Spania, conform Procesului verbal de îndeplinire a procedurii de citare din data de 10.02.2013; cu toate acestea, figurează că a votat la Secția de votare nr. 142 – comuna Ciuperceni, jud. Teleorman, pe Lista electorală permanentă, la pagina 7, poziția 218;
6. NEACȘU FĂNEL (CNP 1771225343224) - plecat în Spania, conform Procesului verbal de îndeplinire a procedurii de citare din data de 11.02.2013; cu toate acestea, figurează că a votat la Secția de votare nr. 142 – comuna Ciuperceni, jud. Teleorman, pe Lista electorală permanentă, la pagina 9, poziția 301;
7. MĂICAN IONEL MARIAN (CNP 1761101343220) - plecat în Spania, conform Procesului verbal de îndeplinire a procedurii de citare din data de 10.02.2013; cu toate acestea, figurează că a votat la Secția de votare nr. 142 – comuna Ciuperceni, jud. Teleorman, pe Lista electorală permanentă, la pagina 7, poziția 235;
8. ȚEICAN MIRCEA ( CNP 1800214340018) - plecat în Spania, conform Procesului verbal de îndeplinire a procedurii de citare din data de 11.02.2013; cu toate acestea, figurează că a votat la Secția de votare nr. 142 – comuna Ciuperceni, jud. Teleorman, pe Lista electorală permanentă, la pagina 14, poziția 487;
9. ȚEICAN MIHAELA (CNP 2771109343230) - plecată în Spania, conform Procesului verbal de îndeplinire a procedurii de citare din data de 11.02.2013; cu toate acestea, figurează că a votat la Secția de votare nr. 142 – comuna Ciuperceni, jud. Teleorman, pe Lista electorală permanentă, la pagina 14, poziția 486 (vol.10, fila 319-350);
4.) După cum se observă din tabelul prezentat mai sus, în cazul acestei secţii de votare au fost probate, în baza criteriilor avute în vedere şi descrise la punctul 2 al prezentei secţiuni, un număr total de 20 de semnături contrafăcute material pe lista permanentă a secţiei. Deoarece, cu ocazia numărării a voturilor, după orele 23:00, s-a constatat că numărul final al voturilor exprimate (incluzându-le şi pe cele falsificate) coincide cu numărul de buletine de vot introduse în urna secţiei, tragem concluzia că până în momentul numărării finale a voturilor, au fost introduse în urnă un număr suplimentar de 20 de buletine de vot în plus faţă de cele votate efectiv de alegători.
Preşedintele şi membrii biroului electoral al secţiei de votare au fost audiaţi iniţial ca martori, iar după începerea urmăririi penale împotriva lor, şi-au exercitat dreptul la tăcere, cu excepţia înv. Zamfir Marian-Marius care a dat declaraţie în calitate de învinuit. Învinuiţii care nu au mai dorit să dea declaraţie după începerea urmăririi penale împotriva lor au precizat totuşi că îşi menţin integral declaraţiile date în calitate de martori în cauză (vol. 10, filele 4-20; 188-207).
Din declaraţiile acestora se desprinde ideea că niciunul din cei susmenţionaţi nu a observat nimic referitor la falsificarea semnăturilor de pe lista permanentă a secţiei şi nu îşi explică modul în care au apărut aceste falsuri ori cine ar fi putut fi autorul lor. Din declaraţia dată în calitate de învinuit de Zamfir Marian-Marius (vol. 10, filele 8-10) rezultă că acesta o bănuieşte pe preşedinta biroului electoral al secţiei de votare, înv. Vişan Marioara ca fiind autoarea falsurilor de pe lista permanentă a secţiei, însă această bănuială nu a putut fi în vreun fel demonstrată în anchetă. Însăşi înv. Zamfir Marian-Marius afirmă că nu a văzut efectiv nicio persoană şi nici pe înv. Vişan Marioara să falsifice semnături ale alegătorilor.
Din ansamblul declaraţiilor date în cauză rezultă că atribuţiile membrilor şi preşedintei biroului electoral al secţiei de votare au fost împărţite după cum urmează:
- preşedinta biroului electoral al secţiei de votare – înv. Vişan Marioara – a păstrat buletinele de vot asupra sa pe toată durata zilei referendumului şi a împărţit sarcinile concrete celorlalţi învinuiţi; a operat pe lista permanentă în lipsa titularilor;
- învinuitele Barbu Teodora şi Stoicea Luminiţa-Elena au avut sarcina de a opera lista permanentă a secţiei, listă împărţită în două fascicule, în funcţie de litera de început a numelui votanţilor: de la A la O (înv. Barbu Teodora) şi de la O la Z (înv. Stoicea Luminiţa-Elena).
- înv. Marioara Adrian – s-a ocupat de lista suplimentară – secţie; învinuitul susţine că nu a operat nicio clipă pe lista permanentă;
- înv. Culcea Victor şi înv. Beznea Ion – s-au ocupat de votul prin procedura urnei mobile; înv. Beznea Ion a avut, în plus, în grijă ştampilele cu menţiunea „VOTAT” şi a completat lista permanentă, în lipsa titularilor acesteia;
- înv. Zamfir Marian-Marius – nu a avut atribuţii concrete; a stat în secţie pe parcursul întregii zile de vot, cu excepţia unei pauze de 40 de minute şi a câtorva ieşiri de câte 10 minute; învinuitul a furnizat în declaraţia dată o listă de persoane despre care susţine că nu le-a văzut la secţie să-şi exprime votul, dar din toate aceste persoane doar în câteva cazuri s-a confirmat faptul că nu au votat, cu toate că în dreptul numelor acestora apar semnături contrafăcute.
Niciun fel de alte elemente probatorii nu a permis identificarea scriptorului semnăturilor contrafăcute, motiv pentru care, în această privinţă s-a început urmărirea penală în cauză faţă de A.N., ca autor al infracţiunii prev. şi ped. de art. 55 pct. 1 din Legea nr. 3/2000, constând în aceea că a falsificat lista permanentă a biroului electoral al secţiei de votare prin contrafacerea unui număr de 20 de semnături ale alegătorilor pe această listă şi a introdus în urna de votare a secţiei 20 de buletine de vot suplimentare faţă de cele votate efectiv de electori.
Faţă de imposibilitatea identificării A.N. şi ţinând seama de necesitatea asigurării principiului celerităţii în prezenta cauză, aceasta se va disjunge faţă de A.N. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art. 55 pct. 1 din Legea nr. 3/2000, având conţinutul expus mai sus, iar disjungerea va fi declinată ratione materiae şi ratione loci, în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele.
În ceea ce priveşte situaţia juridică a învinuiţilor Vişan Marioara, Zamfir Marian-Marius, Culcea Victor, Marioara Adrian, Barbu Teodora-Ramona, Beznea Ion şi Stoicea Luminiţa-Elena – se va reţine prin prezentul rechizitoriul săvârşirea de către aceştia a infracţiunii de complicitate la infracţiunea prev. şi ped. de art. 55 pct. 1 din Legea nr. 3/2000, constând în aceea că, în cursul zilei referendumului au ajutat şi înlesnit activitatea de contrafacere a semnăturilor de pe lista permanentă a secţiei de votare de către A.N. (20 de semnături contrafăcute), precum şi activitatea A.N. de introducere în urna de vot a secţiei a unui număr de 20 de buletine de vot în plus faţă de cele votate efectiv de către alegători.
5.) Aşa cum rezultă din declaraţiile învinuiţilor, de lista permanentă a secţiei s-au ocupat, în principal, învinuitele Barbu Teodora şi Stoicea Luminiţa-Elena. Cu toate acestea, din întreg contextul probatoriu al cauzei şi, în mod expres din declaraţia înv. Beznea Ion (vol. 10, filele 200-201), în lipsa celor două învinuite nominalizate anterior, toţi ceilalţi membrii ai biroului electoral al secţiei de votare, inclusiv preşedinta, au operat pe lista permanentă a secţiei.
De asemenea, în declaraţia dată de înv. Barbu Teodora-Ramona (vol. 10, filele 202-203) rezultă că împărţirea iniţială a sarcinilor în secţie s-a modificat pe parcursul zilei de vot în funcţie de necesităţi.
În aceste condiţii, nu se poate stabili în niciun fel persoana scriptorului care a contrafăcut semnăturile alegătorilor de pe lista permanentă a secţiei.
Semnarea de către preşedinte şi membrii comisiei de votare a procesului – verbal final nu are semnificaţia falsificării acestui document deoarece, după cum îi indică şi numele: „proces – verbal privind rezultatele referendumului naţional din data de 29.07.2012 pentru demiterea Preşedintelui României”, acesta nu face decât să ateste rezultatele finale ale numărătorii voturilor, indiferent dacă acestea au fost falsificate sau nu şi independent de poziţia subiectivă a personalului biroului electoral al secţiei de votare faţă de corectitudinea sau incorectitudinea modului de obţinere a voturilor respective.
Ceea ce însă este esenţial în prezenta cauză este tocmai atitudinea subiectivă a membrilor comisiei, iar aceasta conturează pe deplin complicitatea morală a acestora faţă de autorul/autorii necunoscuţi de către organele judiciare, dar probabil cunoscuţi de ei, în săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 55 pct. 1 din Legea nr. 3/2000.
Complicitatea morală prin inacţiune remarcată în cauză constă tocmai în atitudinea pasivă a membrilor biroului electoral al secţiei de votare, care, în pofida falsificării unui număr însemnat de semnături pe listele electorale şi introducerea în urne a unui număr suplimentar de buletine de vot faţă de cele efectiv votate de alegători, lucruri practic imposibil a nu fi fost observate de aceştia, nu au intervenit în nici un fel pentru apărarea legalităţii în procesul de votare, cu toate că puteau şi erau obligaţi să o facă.
Tolerarea nonşalantă a falsurilor în discuţie, atitudinea tacită de întărire a convingerii autorului faptelor că nu va fi denunţat, venind din partea unor funcţionari cu exerciţiul autorităţii de stat, constituie în mod indubitabil o complicitate morală şi nu o complicitate negativă (nepedepsibilă) sau infracţiunea prev. şi ped. de art. 263 alin. 1 şi 2 C.p. (omisiunea sesizării organelor judiciare).
Practica judiciară şi doctrina cu confirmat complicitatea morală ori de câte ori complicitatea negativă (actul de a asista pasiv la săvârşirea unei infracţiuni de către autor sau de a nu aduce, de îndată, la cunoştinţa autorităţilor fapta săvârşită, fără existenţa unei înţelegeri prealabile cu autorul) a fost însoţită de prezenţa complicelui la locul şi timpul săvârşirii infracţiunii, de natură a genera caracterul de sprijin moral acordat autorului.
Toate celelalte consideraţiuni de la punctul 6. al părţii descriptive din secţiunea dedicată secţiei de votare 105 oraş Piatra Olt, sat Bistriţa Nouă, judeţul Olt, sunt aplicabile şi în cazul prezentei secţii de votare.