Turnu-Măgurele a ajuns un oraş în care gropile sunt suverane. Nu exista stradă mai importantă fără cateva gropi în asfalt. Muncitorii care lucrează la reţelele de apă sau gaz sparg la întâmplare, fără un plan al conductelor de utilităţi. Tot oraşul a devenit plin de praf, cu circulaţia ştrangulată. Rău nu e că se repară ceva, se introduce conductă de apă, etc, nu, rău e că aproape în fiecare zi vedem cum se mai sparge o "halcă" de asfalt. Nu s-a asfaltat măcar un metru, dar se sparge în continuare, ca şi când Necuratul îl pune pe Mohanu să distrugă totul. Se sapă cu o consecvenţă demnă de o cauză mai bună, însă nu se repară nimic.
Oraşul e plin de găuri, conducte, spărturi, mormane de moloz aşezate aiurea. “Ne-am săturat!”, domnule Mohanu, ne vine să strigăm, sufocaţi de prafuri nocive şi mormane de gunoi înşirate peste tot, care ne împiedică, literalmente, să mergem rapid acolo unde avem nevoie. Cât va mai continua această "teroare"? Nimeni nu poate să spună, nici măcar edilul-şef, cel plătit să asigure o viaţa normală locuitorilor oraşului. A venit toamna, vor începe ploile şi timpul mai rece, ce se va întâmpla atunci? Dacă acum, când vremea este foarte bună, nu se repară nimic din ce s-a spart, ce se va face când va ploua şi va fi frig? Nu ştim, însă viitorul oraşului se anunţă sumbru. Dacă intrăm cu gropile acestea în iarnă, probabil că vom face derdeluşuri pe mormanele de moloz sau pamant. Domnule primar, cât vă mai bateţi joc de turneni?